Amurg

Amurguri deșănțate-și spun arzând istoria 

Plângându-și raza de lumină care moare,

Fuior de timp se-alungă către stele

Abandonându-și visu-n pală nemișcare. 

Apusuri marmură încremenite 

În stana nopților de piatră,

Un cânt eliberat subtil de umbre 

Și de cărarea norilor albastră.

Amurguri netăgăduite și străine

Își duc povara de culoare-n lumea care tace,

În clipa grea îmbolnăvită de lumină 

Seren destinul de-adâncime și de pace.

Amurguri nude, siderate-n neființă 

Adorm ceresc pe geana ce se pleacă,

Ascunse taine în lumești veșminte,

Vasali pereni în lumea care va să treacă. 

Mihaela Baci, noiembrie 2017.