Eu, o revoltă de ani douăzeci,
Tu,un fluviu ce a-nvelit canioane,
Eviscerați de adevăruri reci
Demitizăm în iubire canoane.
Tu, o ploaie adâncită-n pământ,
Eu, privirea dintr-o lacrimă surdă,
Învechiți de trădări într-un gând,
Înmiiți într-o pagină scurtă.
Tu, un rege adormit în noroi,
Eu, regină într-o camer-obscură,
Uitați de primăveri, pierduți și goi,
Beție de-argint într-o lume de zgură.
Mihaela Baci, august2020
ozedfCO
Oglinzi interioare 